14 04 b 750 100

cum vor fermierii inundatiiAnul 2016 a fost extrem de ploios, în Timiş. Procentul de precipitaţii a ajuns  la 1.000 litri pe metru pătrat, iar băltirile au distrus multe culturi.   Canalele ANIF sunt colmatate, iar pompele nu sunt funcţionale. Au fost perioade când în 24 de ori au căzut şi 130 de litri pe metru pătrat.

Din cauza apei pierderi de până la 40% în 2016


Fiindcă inundaţiile din câmp fac an de an multe stricăciuni, un grup de fermieri din zona adiacentă răului Bega, cuprinsă de localităţile Uivar –Cenad – Peciu Nou, unde an de an culturile sunt inundate grav, nu au mai suportat şi s-au organizat într-o asociaţie care să lupte cu apa şi cu indiferenţa autorităţilor din Timiş. „La noi în zona Uivar, terenul este argilos şi reţine apa, de aceea am pierdut tot în unele parcele. Apa a fost de jumătate de metru, a culcat grâul şi am avut pagubă de 70%, iar la porumb pierderea a ajuns la 50%. A fost orezărie nu altceva, iar apa s-a evaporat foarte greu. În medie am avut o distrugeri de 30 -40% pe toate culturile în 2016 din cauza băltirilor. De aceea, împreună cu alţi agricultori, am pus bazele acestei asociaţii pentru a putea lupta cu apa din câmp”, a declarat Victor Mârzac, care deţine 1.500 ha în Uivar, localitate aflată la 40 km de Timişoara. Fermierul spune că dezastrul în 2016 a fost complet. Din cauza băltirilor, nici lucrările în toamnă nu au început la timp şi nici semănatul la grâu şi la rapiţă nu a avut loc în perioada optimă, de aceaa în 2017,  rapiţa nu a crescut normal a şi îngheţat, iar pierderea este de 30%. Grâul nu a înfrăţit bine, iar o parte a răsărit foarte greu. Tot din cauza apei, terenul s-a tasat şi este foarte dificil de lucrat. Mărzac şi-a luat o cârtiţa pentru a drena pământul către canale de desecare. „Am avut grâu pe care l-am semănat şi pe îngheţ. Am pregătit terenul cu discul, l-am semănat cu MA-ul şi l-am încorporat, deşi era îngheţat, fiindcă nu am putut în perioada optimă, când era plin de apă”, explică tânărul fermier.

„De unul singur nu poţi lupta!”


În zona Uivar distrugerile sunt foarte mari în anotimpul ploios. Aici terenul este jos şi argilos acumulează foarte multă apă. Atunci, fermierii singuri se chinuiau să pompeze apa cu mijloacele proprii şi pe o suprafaţă de zeci de mii de ha. „Fiindcă cei de la ANIF sunt indiferenţi, a trebuit ca noi să facem ceva. Nu se poate ca de fiecare dată eu şi alţii să plătim şi să facem pomparea apelor şi curăţarea canalelor, preţurile fiind foarte mari. Nu mi se pare corect, fiindcă eu pompez apa nu numai de pe terenul meu, ci de pe alte mii de ha. Costurile sunt foarte mari. Fermierii mici nu vor să se implice în problemă. Vrem să facem proiecte şi pentru obţinerea fondurilor europene în problema apei, dar pompele şi canalele nu sunt ale noastre. Paradoxul este că acum când ne confruntăm cu multă apă în teren ne luptăm să o scoatem, iar când o să fie seceta pe nimeni nu o să-i mai interesezeze. Aşa se întâmplă întotdeauna”, susţine Mârzac. Asociaţia vrea să facă şi proiecte de desecări, dar şi pentru irigaţii, pentru a putea fi adusă apa în parcele în perioada verii când este secetă. Numai de la Uniunea Europeană trebuie să atragă finanţare, fiindcă fermierii nu deţin atâţea bani pentru implementarea unor proiecte de anvergură. „Asociaţia are rolul de a uni fermierii, fiindcă atunci vom fi mai puternici şi vom avea mai multe şanse de a ajunge la cei care decid, la Ministerul Agriculturii şi alte instituţii agricole din Timiş. Ca singur fermier am încercat să rezolv problema inundaţiilor, dar nimeni nu te ia în seamă. Ne-am gândit că dacă vom fi mai mulţi atunci vom putea să schimbăm ceva. Principalul obiectiv este cel al apelor din câmp, dar asociaţia va încerca să rezolve toate problemele cu care se confruntă agricultorii”, spune Mârzac.  La întâlnirea de constituire a asociaţiei din luna februarie, au fost invitaţi şi reprezentanţii ANIF şi de la Administraţia Bazinală de Apă Banat Timişoara. Fermierii au cerut ca proiectele pentru finanţare de la UE să fie depuse de aceste două instituţii. Cine doreşte să intre în asociaţie poate să îl caute pe Nicolae Apopei din Peciu Nou şi pe Victor Mârzac din Uivar, Timiş.