safari 750x100

bloc gh lazar1În contextul susținerii eliminării TVA la achizițiile de locuințe noi de către Guvernul Grindeanu, Imobiliare.ro, principalul portal imobiliar din România, atrage atenția asupra imposibilității aplicării acestei măsuri și propune câteva soluții alternative. Concret, legea propusă de președintele PSD, Liviu Dragnea, vehiculează ideea aplicării unei cote de TVA de 0% pentru „livrarea locuințelor, inclusiv a terenului pe care sunt construite, către persoane fizice”, măsura având în vedere „facilitarea accesului populației la o locuință fără suportarea TVA”, așa cum se arată în expunerea de motive a inițiativei. Totuși, această prevedere încalcă o directivă europeană.
Important de subliniat este că pe piața rezidențială din România se aplică deja o cotă redusă de TVA, în valoare de 5%, la cumpărarea unei locuințe nou-construite – de această facilitate un cumpărător poate beneficia însă doar o dată și doar pentru un imobil cu un preț de până la 450.000 de lei (adică aproximativ 100.000 de euro). Pentru restul tranzacțiilor, se aplică cota normală de TVA, respectiv 19%.
“Propunerea este evazivă, lasă loc de interpretare și, în ciuda numeroaselor discuții pe acest subiect, până acum nu este clar în ce condiții s-ar putea aplica implementarea TVA de 0%”, subliniază Daniel Crainic, director de marketing Imobiliare.ro.
Dincolo de nuanțele legii și de potențialele efecte ale acesteia, atât asupra pieței imobiliare și a construcțiilor, cât și asupra bugetului de stat, se pune problema neconcordanței sale cu reglementările Uniunii Europene. Consultată de Imobiliare.ro, Simona Chirică, partener în cadrul casei de avocatură Schoenherr România, subliniază: „Conform prevederilor Directivei 2006/112 care reglementează sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, statele membre pot aplica cel mult două cote reduse de TVA și acestea nu pot fi mai mici de 5%. Acele state membre care doresc să aplice cotele reduse de TVA pentru anumite prestări de servicii și livrări de bunuri trebuie într-adevăr să notifice Comisia Europeană. Acestea fiind spuse, inițiativa de introducere a cotei de 0% pentru vânzarea de locuințe către persoanele fizice se confruntă cu următoarele două obstacole destul de greu de depășit: (1) România are deja două cote reduse de TVA, de 9% și de 5%, nemaifiind loc pentru a treia; (2) cota redusă de 0% este sub limita minimă de 5% prevăzută de Directivă.
În aceste condiții, considerăm că sunt șanse relativ reduse ca România să primească undă verde pentru implementarea acestei măsuri fiscale. Mai mult, ne așteptăm că, dacă România nu va ține cont de poziția Comisiei Europene, se va expune inclusiv unei proceduri de infringement pentru încălcarea prevederilor Directivei privind TVA.”
În aceste condiții se ridică două întrebări: Guvernul nu cunoaște legislația europeana? Guvernul cunoaște legislația europeană, atunci care sunt intențiile?

Ce măsuri sociale s-ar impune pentru a sprijini piața imobiliară și sectorul construcțiilor?

În ciuda dificultăților ridicate de forma actuală a legii în discuție, avantajele unor facilități fiscale în imobiliare nu sunt de negat și nici de neglijat. Bineînțeles, România are nevoie de politici sociale bine conturate și gândite conform unei strategii naționale. O soluție viabilă, subliniată și de alți jucători din piață, ar fi aplicarea cotei reduse actuale și pentru tranzacțiile pentru care acum se plătește 19%. Astfel, cumpărătorii ar putea beneficia de 5% TVA și la achiziția unei a doua sau a treia locuințe noi, ceea ce ar avea cu siguranță un efect de stimulare a construcțiilor. Dincolo de micii investitori, de această măsură pot beneficia tinerle familii care se gândesc să aibă copii și care doresc să se mute de la apartamentul cu 1 sau 2 camere achiziționat inițial, la unul cu 3 camere.
O a doua măsură interesantă ar fi și eliminarea plafonului maxim de preț impus celor interesați de această facilitate, ce ar favoriza mult și vânzarea unităților cu mai mult de trei camere. Mai mult, o alternativă ar fi ca Executivul să ia in considerare un plafon în ceea ce privește suprafața, încurajând astfel achiziția de locuințe noi și, indirect, natalitatea. O familie cu doi copii are nevoie de un apartament cu trei sau patru camere, deci de o suprafață utilă care poate ajunge la 100-120 de metri pătrați. Însă, o proprietate nouă care are o astfel de suprafață, într-un oraș dinamic precum Bucureștiul, Timișoara sau Cluj-Napoca, nu se poate încadra, în condițiile actuale de piață, în limita a 100.000 euro. De altfel, o plafonare la nivelul prețului determină inegalități și discriminare: locuitorii unui oraș precum Reșița pot accesa proprietăți semnificativ mai mari spre comparație cu marile centre economice, unde de altfel sunt concentrate investițiile și unde există potențial de achiziție.