safari 750x100

railway 1824749 1280Compania Națională de Căi Ferate CFR SA, controlată integral de statul român prin Ministerul Transporturilor, a fost reclamată în octombrie anul trecut la Curtea Internațională de Arbitraj de la Paris de către o divizie germană a gigantului finlandez de consultanță industrială Poyry, fostul proiectant și furnizor de asistență tehnică pentru proiectul reabilitării liniei de cale ferată Curtici-Simeria-frontiera cu Ungaria.
"Litigiul se referă la contractul de prestări servicii nr.1/7195/23.10.2007 pentru proiectul de "Reabilitare a liniei de cale ferată Frontieră – Curtici – Simeria, parte componentă a Coridorului IV Pan-European, pentru circulația trenurilor cu viteză maximă de 160 km/h" semnat între CNCF CFR SA și Poyry Deutschland GmbH (Poyry Infra GmbH). CFR SA a fost reclamată de Poyry Deutschland GmbH la Curtea Internațională de Arbitraj Paris (ICC Paris), în condițiile în care contractul a încetat de drept, iar Poyry Deutschland GMBH nu și-a îndeplinit în totalitate obligațiile contractuale asumate în termenul contractual stabilit", au declarat, pentru Profit.ro, reprezentanții CFR SA.
Aceștia au precizat că o parte dintre neconformitățile constatate de CNCF CFR SA au fost menționate și de Curtea de Conturi a României într-un raport de control din mai 2012.
CFR a mai transmis că regulile de confidențialitate ale Curții de Arbitraj de la Paris o împiedică să facă publice date din dosar, cum ar fi în ce constau pretențiile reclamantului Poyry Deutschland GmbH.
"CNCF CFR SA își menține poziția pe care a avut-o față de Poyry Deutschland GmbH, solicitand Curții pretențiile ce i se cuvin de la consultant, ca urmare a nerealizării și nefinalizării tututror prestațiilor prevăzute în contract. Dosarul ICC nr. 22322/MHM/2016 a fost înregistrat în data de 04.10.2016. Curtea Internațională de Arbitraj a solicitat părților să numească fiecare câte un arbitru, urmând ca cel de-al treilea arbitru să fie numit de Curte. În acest moment, CNCF CFR SA așteaptă răspunsul Curții Internaționale de Arbitraj cu privire la numirea celui de-al treilea arbitru", se mai menționează în răspunsul transmis Profit.ro de către CFR SA.
În octombrie 2007, CFR SA a semnat cu Poyry un contract în valoare de 14 milioane euro de proiectare, asistență tehnică și asistență la achiziții pentru proiectul reabilitării liniei de cale ferată Curtici-Simeria-frontiera cu Ungaria. Ulterior, la sfârșitul anului 2010, contractul a fost suplimentat cu 6,9 milioane euro.
Întreg proiectul de reabilitare a liniei de cale ferată Curtici-Simeria-frontiera cu Ungaria a beneficiat de un împrumut acordat de Banca Europeană de Investiții (BEI).
În urma unui control din 2012 referitor la utilizarea banilor din creditul de la BEI, Curtea de Conturi a constatat "majorarea nejustificată cu valoarea estimată de 5.432.520 euro a contractului pentru servicii de proiectare și asistență tehnică încheiat cu firma POYRY Infra GmbH-Germania, prin renunțarea la realizarea unor servicii de asistență tehnică, creându-se astfel condițiile prejudicierii companiei", potrivit documentelor Curții.
"Managementul defectuos în administrarea contractului de servicii de proiectare și asistență tehnică încheiat cu POYRY Infra GmbH a condus la depășirea cu 40% a valorii alocate în contractul de proiectare și asistență tehnică pentru serviciile aferente perioadei de proiectare și licitație și la creșterea de 3,5 ori a costurilor aferente serviciilor de proiectare, față de sumele alocate inițial", mai afirma Curtea de Conturi, care a recomandat CFR SA "diminuarea prețului contractului încheiat cu POYRY Infra GmbH, majorat în mod nejustificat", precum și "recuperarea sumelor reprezentând plăți nelegale din împrumutul BEI și virarea acestora la bugetul de stat".
Potrivit raportului de activitate al CFR SA pe 2015, ultimul disponibil, "contractul de prestări servicii de proiectare nr. 1/7195/23.10.2007 încheiat cu consultantul POYRY Infra GmbH a fost extins conform actelor adiționale 10 și 11 până la data de 31.10.2015".
Grupul finlandez de consultanță industrială Poyry a terminat anul trecut cu un rulaj de peste jumătate de miliard de euro, dar și cu o pierdere brută de peste 10 milioane euro. Compania a mai câștigat contracte în România, de exemplu pentru servicii de inginerie privind construcția tronsonului Cristian - Făgăraș al autrostrăzii Transilvania. Finlandezii au avut și o subsidiară locală, Poyry România SRL, pe care au cedat-o în 2012 managerilor români ai acesteia și care în prezent se numește Luca Way SRL.
Luna aceasta, CFR SA a desemnat asocierea Astaldi – FCC Construccion - Salcef Construzioni Edili e Ferroviarie – Thales Systems drept câștigătoare a licitației pentru reabilitarea unei porțiuni din tronsonul Curtici – Simeria, situat pe Coridorul IV pan-European. Coridorul IV pan-european, lung de circa 2.000 de kilometri, face legătura între orașele germane Dresda și Nurnberg și metropola turcească Istanbul, cu trecere prin Cehia, Austria, Ungaria, România și Bulgaria.
Porțiunea românească a coridorului IV are circa 800 de kilometri, fiind cuprinsă între Curtici, județul Arad, și Constanța, pe traseul Curtici-Arad-Simeria-Sighișoara-Brașov-București-Constanța. Sursa de finanțare pentru reabilitarea subtronsonului km 614 - Cap Y Bârzava (2a), lung de 44,7 kilometri, este asigurată din fonduri nerambursabile și de la bugetul de stat, iar valoarea totală estimată a contractului este de 1,69 miliarde lei (370 milioane euro), fără TVA.
În cadrul acestui proiect, constructorii vor executa lucrări de terasamente și consolidări, de construire a 13 poduri noi (dintre care două peste râul Mureș), modernizarea a 39 de podețe, lucrări civile în cinci stații de cale ferată (inclusiv halte comerciale și puncte de oprire), lucrări de electrificare și energoalimentare, precum și lucrări de implementare a sistemului de siguranță a traficului ERTMS pe toată distanța subtronsonului.
Obiectivul proiectului este reabilitarea infrastructurii și suprastructurii feroviare, pentru circulația trenurilor de călători cu viteză maximă de 160 km/h.
Lucrările pe partea românească a coridorului paneuropean au accelerat în 2016, la presiunea Comisiei Europene, care finanțează mare parte din lucrări. Cu toate acestea, lucrările sunt întârziate, astfel că viteza pe porțiunea românească a coridorului rămâne cea mai mică de pe traseul paneuropean.