750 100 2017

academia romana timisoara si traian vuiaAcademia Română Timișoara a organizat simpozionul Viața și activitatea lui Traian Vuia -145 de ani de la naștere, vineri 7 aprilie, acesta fiind al doilea eveniment important dedicat marelui inventator, în 2017, după ce, în martie, Maria Grapini a marcat, la Parlamentul European, printr-o conferință și o expoziție, 111 ani de la primul zbor al lui Vuia cu un avion mai greu decât aerul.
Dumitru Prunariu, membru al Academiei Române, a fost prezent la amândouă evenimente, alături de europarlamentarul Grapini. De asemenea, la simpozionul de vineri au participat multe personalități ale vieții economice, sociale, militare, culturale și politice, din țară și din străinătate, printre care prof. univ. dr. Horia Gligor, prof. dr. Dumitru Tomoni, generalul Iosif Rus, Sebastiano Stoppa, directorul Emiliana Vest Rom sau prof. univ. dr. Doru Petanec. Evenimentul a fost moderat de către prof. dr. Ioan Păun Otiman, președintele Academiei Române Timișoara. “În 2017, marcăm 111 ani de la primul zbor al lui Traian Vuia cu un avion mai greu decât aerul. Dacă nu ar fi fost pioneri ai desprinderii de sol, cum a fost Traian Vuia, nu am fi ajuns astăzi atât de departe să putem investiga spații mult îndepărtate de planeta Pământ, spații extrem de îndepărtate din galaxia noastră”, a spus Prunariu.
Prof. dr. Dumitru Tomoni a făcut o amplă și exhaustivă prezentare a vieții și activității marelui inventator născut în Timiș. Tomoni a explicat că din cele 90 de studii social politice ale lui Vuia, 70 au fost publicate în Drapelul din Lugoj și în alte publicații din România. Vuia a demonstrat că făcea parte din generația de intelectuali de clasă bănățeni formați la școala militantismului național. Și-a pus amprenta asupra găndirii sale doi oameni de înaltă valoare ai Banatului, Alexandru Mocioni și Coriolan Bredicianu. Ușurința cu care el comunica și citea în mai multe limbi –română, sârbă, maghiară, germană, italiană, franceză și engleză – l-au determinat pe Vuia să fie un om foarte bine informat, să cunoască foarte bine realitățile lumii în care trăia. Acest fapt se vede din multitudinea de studii publicate, inclusiv despre constituirea celor două blocuri politico-militare Antanta și Puterile Centrale ce se vor confrunta în Primul Război Mondial. El a sesizat că lumea se îndrepta către o confruntare militară inevitabilă. “El are această premoniție, dar și despre alte fapte social-politice, petrecute în anii următori. El este un vizionar, inclusiv în ceea ce privește evoluța SUA și extinderea principiilor sale politice, nu numai asupra Europei, ci și a Asiei și Africii. El a sesizat cu mare ușurință multe din problemele cu care se confrunta lumea în care trăia”, a spus prof. Tomoni. De asemenea, Prunariu a vorbit despre viitoarele misiuni spațiale pilotate, iar generalul Iosif Rus, despre acțiunile aviației militare române în Primul Război Mondial. Mesajul adresat celor prezenți de către Grapini a fost că suntem obligați să ne respectam valorile, iar Traian Vuia este un exemplu în acest sens.
Traian Vuia s-a născut în 1872 în satul Surducu Mic (parte a fostei comune Bujoru, astăzi Traian Vuia, județul Timiș) din (fostul comitat) Caraș-Severin, fost în Austro-Ungaria, în prezent în România. Părinții săi au fost preotul Simion Popescu și Ana Vuia; aceasta fiind cea de-a doua lui soție. A urmat cursurile primare la Bujor (azi Traian Vuia) și Făget. Între 1884 și 1892, urmează liceul la Lugoj. Aici petrece mult timp în mijlocul familiei lui Coriolan Brediceanu, care-l va sfătui, ajuta și încuraja mai târziu în cariera sa.
Vuia dovedește de când urma cursurile primare, și apoi secundare, o atracție irezistibilă și o predilecție pentru mecanica aplicată și de fizică. La zece ani asistă la primele manifestări cu caracter aviatic, iar micul Vuia dezvoltă o pasiune pentru zmeie. El urmărește atent detaliile lor și încearcă să construiască altele mai perfecționate. Ajuns la liceu, Vuia își însușește noțiuni de fizică și mecanică și nu se mai mulțumește să construiască zmeie, ci încearcă să explice ce se petrece în jurul aparatului, forțele care acționează la lansarea și menținerea lui în aer, condițiile de echilibru. După absolvirea bacalaureatului în 1892, Vuia pleacă la Budapesta pentru a se înscrie la Politehnică. A urmat pentru un an cursurile Politehnicii, secția mecanică, la seral. Neavând destui bani, se va înscrie la Drept și va practica în birouri de avocatură din Banat pentru a-și putea asigura mijloacele de trai. După terminarea facultății Traian Vuia se întoarce la Lugoj. Aici continuă să studieze problema zborului uman și începe să-și construiască primul aparat de zbor, pe care-l numește aeroplan-automobil. Din cauza lipsurilor financiare, nu reușește să-și ducă la capăt proiectul și decide în schimb să plece la Paris, în iulie 1902. Vuia spera că aici va găsi pe cineva interesat să-i finanțeze proiectul, mai ales a pasionaților de aerostate însă s-a lovit de mult scepticism asupra ideii că o mașină zburătoare cu o densitate mai mare decât cea a aerului ar putea zbura. Vuia merge la Victor Tatin, un cunoscut teoretician care construise în 1879 un model experimental de aeroplan. Tatin este imediat interesat de proiect dar încearcă și să-l convingă pe Vuia că nu este nimic de făcut pentru că-i lipsește un motor adecvat și este instabil. Vuia însă continuă să-și promoveze proiectul și-l trimite Academiei de Științe de la Paris pe 16 februarie, 1903, prezentând posibilitatea de a zbura cu un aparat de zbor mai greu decât aerul cât și procedura de decolare. Academia îi respinge proiectul cu motivația că ar fi prea utopic, cu mențiunea că: Problema zborului cu un aparat care cântărește mai mult decât aerul nu poate fi rezolvată și nu este decât un vis. În ciuda acestor obstacole, Vuia nu renunță la proiect și se înscrie pentru un brevet, acordat pe 17 august 1903 și publicat pe 16 octombrie 1903. Invenția brevetată se numește aeroplan automobil.
Simpozionul de vineri s-a desfășurat sub egida Zilele Academice Timișene, ediția a XV a, în cadrul proiectului Filialei Timișoara a Academiei Române Teme academice contemporane 2017.