Mall valentines 750x100

  • Accesări: 387

filarmonicaaCu toate că se va desfăşura vineri 13 ianuarie, marele concert de la Filarmonica Banatul Timişoara va aduce noroc spectatorilor, fiindcă  maestrul dirijor Gheorghe Costin a propus o incursiune în ţinutul rece al Peninsulei Scandinave, chiar acum în plină iarnă cu ger cumplit, în Capitala Culturală Europeană 2021.

Concertmaestrul Mircea Tătaru a explicat că muzica celor trei compozitori ale căror lucrări le vom asculta vineri a fost întotdeauna caldă, luminoasă, uneori vulcanică - o replică la ofensiva iernilor friguroase şi întunecoase ale acelor meleaguri: Finlanda, Danemarca, Norvegia. A fost inclusă şi Finlanda, deşi nu tot teritoriul său face parte din peninsulă. Vom asculta Poemul simfonic „Finlandia”op.26 de Jean Sibelius, Concertul pentru clarinet şi orchestră op.57 de Carl Nielsen şi cele două suite la Drama „Peer Gynt” ale lui Edvard Grieg.

În 1899, cu ocazia unui festival al presei, Sibelius este solicitat să compună piese ilustrative pentru câteva tablouri ale festivalului care înfăţişau scene istorice. Cum ele se refereau la istoria zbuciumată a Finlandei, tradiţional era să încheie piesele cu imnul naţional, dar considerând prea comodă această rezolvare, compune un poem simfonic, care, cu toate titlurile pasagere avute în timp, datorită cenzurii autorităţilor, rămâne definitiv în istoria muzicii ca „Finlandia”. La un moment dat lucrarea a fost chiar interzisă de autorităţi, iar în 1904, Sibelius a fost obligat să o prezinte sub numele de Improvizaţie pentru orchestră.       
Cu toate accentele tragice întâlnite în discursul muzical, atmosfera este preponderent optimistă, eroică. Este o manifestare a aspiraţiilor şi idealurilor finlandezilor pentru libertate şi o încredere în forţele renăscute ale ţării. În 1921 Nielsen a asistat la repetiţiile unui cvintet de suflători, la Copenhaga. Nielsen a fost deosebit de impresionat de sunetul frumos şi muzicalitatea acestui grup care studia un cvintet de Mozart. S-a împrietenit repede cu ei şi în scurt timp a compus un cvintet dedicat lor, ultima parte fiind în formă de temă cu variaţiuni, câte una pentru fiecare dintre membrii micului ansamblu. Pentru Aage Oxenvad, clarinetistul grupului, a compus în 1928 un concert pentru clarinet  şi orchestră, devenit celebru alături de concertul pentru vioară şi cel pentru flaut, compus în 1926.
Concertul pentru clarinet, pe care-l vom asculta vineri în interpretarea clarinetistului Radu Greluș, este compus în stil clasic şi structurat într-o singură mişcare cu patru teme distincte. Au fost unii clarinetişti care spuneau că Nielsen trebuia să studieze şi clarinetul, nu numai vioara, ca să înţeleagă cât de greu este să interpretezi acest concert. De aceea marele Benny Goodman, deşi muzica clasică nu era genul lui, a abordat concertul cu foarte mare succes, demonstrând că dificultăţile pot fi învinse. De menţionat că este dificil şi pentru orchestră, în special pentru orchestra de coarde.
După primirea unei scrisori de la scriitorul norvegian Henrik Ibsen, care-i propunea să scrie muzica la drama sa „Peer Gynt”, Grieg s-a apucat entuziast să compună muzica la lucrarea care va deveni apogeul activităţii sale creatoare. Dacă poemul lui Ibsen este o satiră necruţătoare îndreptată împotriva părţilor slabe ale firii norvegienilor, prin întruchiparea aventurilor lui Peer Gynt, Grieg, din contră, a considerat că muzica sa trebuie să dezvăluie părţile luminoase, pozitive ale sufletului omenesc. Datorită muzicii lui Grieg, se poate spune că drama lui Ibsen a început să atragă atenţia publicului. Pentru că drama lui Ibsen se baza pe un basm popular, Grieg a folosit din plin unele caracteristici ale folclorului norvegian în temele sale. Deoarece întâmpina greutăţi în prezentarea dramei în  străinătate, Grieg a selecţionat 8 din cele 23 de scene muzicale şi le-a publicat în două suite, pe care le vom asculta vineri. Prima se compune din Imagini de dimineaţă, Moartea Aasei, Dansul Anitrei şi În palatul regelui munţilor. Suita a doua se compune din Răpirea şi tânguirile lui Ingrid, Dans arab, Reîntoarcerea lui Peer Gynt şi Cântecul lui Solveig.
Muzica lui Grieg a avut întotdeauna mare succes la publicul din întreaga lume şi aceasta datorită romantismului bazat pe substratul folcloric norvegian, optimismului viguros şi clarității — ca expresie a sincerităţii şi spontaneităţii sale –a conchis concertmaestrul Mircea Tătaru.