b 750 100

libraria carturesrtiConform datelor prezentate de Strategia culturală a Timişoarei, până în 2024, 39% din populaţia oraşului nu frecventează niciodată bibliotecile, iar 30,7% nu intră niciodată într-o librărie.
Totuşi, 0,8% intră săptămânal în bibliotecă şi 8,3% lunar, iar o proporţie de 1,8% are obiceiul de a intra în librării săptămânal. “De aceea actorii literari trebuie să dezvolte studii serioase şi profesioniste de public cu sprijinul Universităţii de Vest Timişoara, pentru a înţelege motivele şi nevoile acestuia şi conversia în 27 soluţii livrabile sub formă de proiecte, intervenţii şi evenimente”, se atrage atenţia în Strategia culturală a Timişoarei.
Pe de altă parte, principalele modalităţi de petrecere a timpului liber sunt plimbarea în parc (27,1%), urmată de TV (20%) şi odihnă, cu copiii (16%). Celelalte modalităţi de petrecere a timpului liber sunt cititul (9%), navigarea pe internet (8%), sportul 6%, gătitul, cumpărăturile și ascultarea de muzică, fiecare cu câte 3%. Cei mai mulţi dintre respondenţi preferă să-şi petreacă timpul liber acasă și în spaţii publice (33,5%).
“Dintre punctele slabe cele mai evidente sunt cele care ţin de incapacitatea de a genera suficiente resurse extra-bugetare pentru cultura scrisă şi gradul foarte scăzut de absorbţie a fondurilor alocate proiectelor editoriale sau litera-culturale în oraşul Timişoara, lipsa mobilităţii resursei literare la marile târguri de carte şi festivaluri literare internaționale; sub-finanţarea evenimentelor literare importante ale oraşului; lipsa editurilor care să îşi asume riscul financiar pentru publicarea cărţilor; lipsa unui sistem de distribuţie naţional al editurilor timişorene”, se mai arată în document.
În Timişoara, cu excepţia Teatrului Merlin, instituţiile publice de cultură sunt generaliste, adică se adreseze tuturor categoriilor de vârstă şi încearcă să crească accesul la cultură pentru o largă varietate de profiluri socio-economice. De pildă, cu scopul de a dezvolta publicul şi de a creşte accesul la actul cultural, Teatrul Naţional Timişoara dezvoltă programul Ora de teatru, care are ca scop formarea publicului de teatru prin clase de teatru cu amatori, pe categorii de vârstă (copii, adulţi, pensionari) şi programul Împreună dedicat legăturii cu societatea civilă, cu organizaţiile şi cu instituţiile ce reprezintă diferitele structuri etnice, religioase, sociale etc. din Timişoara, cu scopul de a lărgi adresabilitatea ofertei culturale a instituţiei. Filarmonica Banatul, cu acelaşi scop, de creştere a accesului la cultură şi de atragere a unor categorii greu accesibile către actul cultural muzical, a organizat în ultimii ani evenimente în formate şi spaţii neconvenţionale, în cartiere şi spaţii verzi, şi a facilitat accesul seniorilor la concerte printr-un parteneriat inventiv bazat pe colaborare. Opera Naţională Română, de asemenea, şi-a adaptat repertoriul la aşteptările publicului şi, prin politici manageriale şi de preţ, a determinat o creştere a consumului cultural a ofertei sale de spectacole şi de evenimente, de la 40,8% în 2000 public ocazional şi constant, la 56,9% în 2013 – susţine Strategia culturală a Timişoarei, până în 2024.