safari 750x100

Linie cale ferataCalea ferată care traversează municipiul de la Gara de Nord până la Remetea Mare rămâne o problemă, mai ales pentru tronsonul timişorean, întrucât „împarte” inestetic şi nefuncţional oraşul.
Sunt trei soluţii pentru a rezolva problema: să fie duse liniile de tren în subteran (şi atunci am avea şi regimul de metrou, când nu circulă trenurile), să fie amenajate teran, ceea ce ar presupune costuri mai mici, dar... cam la fel rămâne situaţia, ori să fie urcate pe estacade (ceea ce nu ar fi rău, dacă am beneficia şi de o execuţie arhitectonică de excepţie. Altfel, ar fi mai mizerabil decât este acum).
USR Timişoara a organizat dezbaterea publică cu tema „Calea ferată - mijloc de dezvoltare sau de congestionare?”, atrăgând atenţia că noul PUG al Timişoarei, aflat în etapa de obţinere a ultimelor avize, prevede introducerea completă în subteran a tronsonului de cale ferată care traversează oraşul.
În USR Timişoara a considerat necesara organizarea dezbaterii pentru ca procesul de reabilitare a caii ferate din Timişoara pe tronsonul Gara de Nord – Remetea Mare, parte a două coridoare europene majore, deja demarat, fără consultarea opiniei publice.
„Deoarece această cale ferată împarte oraşul în două, în acest moment, modul în care va fi realizată reabilitarea este de importanţă majoră pentru Timişoara, poate deschide oportunităţi de modernizare a transportului public sau poate bloca dezvoltarea şi modernizarea oraşului, cu probleme de congestionare a traficului ce vor fi extrem de greu de corectat ulterior”, susţin cei din USR Timişoara.
Au fost aduse în atenţia publicului tram-trenul, ca transport combinat pe infrastructura comună, dar şi avantajele şi dezavantajele diverselor sisteme de transport urban şi periurban.
Studiul de fezabilitate pentru reabilitarea căii ferate, care este în curs de elaborare de către firma Consis Proiect SRL, ia în considerare soluţia de reabilitarea la sol şi dublarea liniei pe porţiunile singulare de cale, motivarea acestei soluţii fiind aceea că soluţia de reabilitare la sol a fost impusă de caietul de sarcini, iar un element important a fost preţul de cost, mult mai mic de cât al reabilitării prin transferarea liniei în subteran sau pe estacadă.
Deputatul Cătălin Drulă a arătat că nu s-a făcut în prealabil o analiza de opţiuni majore, iar cerinţa caietului de sarcini, aşa cum a fost acesta întocmit de către CFR, a fost exclusiv pentru soluţia de reabilitare la sol.
Participanţii la dezbatere au fost deosebit de interesaţi îndeosebi de intersecţia căii ferate cu căile rutiere şi de timpii de aşteptare petrecuţi la bariere şi în pasaje şi de soluţiile concrete în acest sens.
„Surpriza a constituit-o, pentru unii participanţi, că noul PUG, aflat acum în etapa finală de obţinere a ultimelor avize necesare, prevede introducerea completă în subteran a tronsonului de cale ferată care traversează oraşul. Reprezentanţii CFR susţin însă că nu au avizat niciodată, din punct de vedere tehnic, o astfel de soluţie, susţinând că CFR-ul a avizat PUG-ul cu menţiunea ca tot ce ţine de CFR să se trateze printr-un proiect separate”, susţin USR-iştii timişoreni.