b 750 100

sumalanVă este dor de gustul autentic dulce acrișor de tomată crescută în grădina țărănească? Prima bancă de gene de roşii din Banat a luat ființă la Timișoara, la inițiativa unui reputat profesor de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului Regele Mihai I al României (USAMVB). Inedita bancă mai cuprinde şi seminţe de fasole, ceapă şi usturoi adunate din satele din regiunea Banat.
„Noi am făcut această bancă de gene pentru ca să nu se piardă tomata autentic bănăţeană. Am reuşit să adunăm seminţe de la ţărani cu vârste şi de peste 70 de ani, pe care le aveau acasă de o viaţă şi le cultivau an de an. Avem seminţe de roşii care au fost aduse chiar din Bărăgan, în 1955, când s-au întors deportaţii din Timiş. Sunt aceleaşi pe care ţăranul le cultivă în fiecare an în propria grădină. Cel mai bun ameliorator este ţăranul român. În fiecare anotimp, el îşi alege cele mai frumoase, cele mai gustoase şi cele mai sănătoase roşii pentru sămânţă. Nimeni nu a avut răbdare să facă această selecţie care a durat mai mult de jumătate de secol”, a explicat prof. Radu Şumălan, directorul băncii de gene de la Timişoara. Banca cuprinde peste 250 de soiuri strânse de la gospodăriile ţărăneşti din peste 100 de sate din Timiş şi Arad şi Bihor. Cultivatorii interesaţi interesați de produse autentice vin să ia seminţe. Ei primesc 10 -20 boabe din anumite soiuri cu obligativitatea, ca la sfârşitul anului ei să returneze o cantitate mai mare de seminţe, pentru menţinerea şi dezvoltarea băncii. În România, mai exista numai o bancă de acest tip, la Suceava. Acolo se strâng şi seminţe de grâu, porumb, floarea soarelui, plus toate seminţele de legume. „Ideea de unde am pornit în urmă cu 7 ani a fost ca să facem o bancă de gene de tomate regională pentru Banat. La început am discutat şi cu persoane de decizie de la nivelul Consiliului Judeţean Timiş şi de la Consiliul Local Timişoara. Le-am propus să creăm această bancă de gene de tomate, unde să cuprindem şi Banatul sârbesc şi Banatul unguresc, de unde să facem colectare de soiuri, dar era foarte complicat era nevoie de fonduri europene foarte mari şi să avem o clădire nouă. Atunci, am făcut un parteneriat cu USAMVB din Iaşi, cu Universitatea „Vasile Goldiş” din Arad şi cu Centrul de Cercetări Biologice de la Jibău. Fiecare să colecteze din zona lui”, a spus Şumălan. E un proiect evaluat internaţional şi a luat cel mai mare punctaj de ţară 9,86 de puncte şi a primit o finanţare de 490.000 euro, iar coordonator este USAMVB Timişoara.