b 750 100

apel disperatA revenit gerul năprasnic în Timişoara, cu temperaturi noaptea de până la minus 16 grade, iar ziua de minus 10 grade, de aceea un apel disperat vine din partea Centrului Social de Urgenţă pentru Persoanele fără Adăpost Timişoara.
“Fac apel la inimoşii timişoreni dacă doresc să ne dea o mâna de ajutor! Avem nevoie de haine curate, lenjerie de corp şi de pat, încălţări şi căciuli. Aceşti oameni primesc mâncare suficientă şi foarte bună de la Cantina socială. Primăria Timişoara finanţează hrana lor deci mâncare avem, dar nu avem haine destule, lenjerie de corp şi oameni voluntari care să ne ajute la această muncă importantă şi dificilă. Fără noi aceşti oameni nu au nici o şansă de supravieţuire. Despre Cantina socială s-au spus multe. Ce nu s-a spus este faptul că acolo o mâna de câţiva oameni dăruiţi meseriei muncesc din greu ridicând tone de marfă, la tempraturi extreme de scăzute, acum, în timpul iernii, sau extrem de înalte, în timpul verii, pentru a asigura hrana cea de toate zilele pentru aproximativ 1.000 de oameni săraci din Timişoara pentru care o masă caldă înseamnă un întreg univers”, a explicat Rodica Cojan, şefa centrului.
În această perioadă de ger cumplit în Timişoara, medicul centrului, educatorii şi asistenţii sociali, directoarea, Rodica Cojan, cu toţii înfruntă frigul şi îi aduc pe cei 50 de oameni de la adăpost la sediul pe str.Telegrafului pentru a-i spală şi deparazita. Cei care nu sunt deplasabili sunt pansaţi acolo, pe loc.
“Noi cei care am jurat să deservim cu credinţă şi profesionalism oamenii aflaţi în nevoi, am fost şi azi la adăpostul de pe str. Învăţătorului pentru a igeniza spaţiul, a schimba lenjeriile de pat, pentru a-i pansa şi a le oferi tratamentele de urgenţă pentru oamenii care se află chiar în stare critică. Azi tare m-a întristat un bărbat, cu o educaţie însemnată şi care a adormit asta noapte şi având degerate picioarele nu a simţit că i-au luat foc de la cartoanele pe care le-a aprins, desigur în stradă se află şi a fost adus cu ambele picioare arse şi infectate. Dumnezeule cât poate să se degradeze viaţă unui om? Spun din nou: “Mulţumesc!” colegilor mei care zilnic se ocupă de aceşti oameni şi alături de care putem afirma că facem tot ce putem ca nici un om să nu moară de frig pe străzile Timişoarei. Menţionez că ambele amplasamente aparţin Primăriei Timişoara, ai cărei angajaţi suntem şi alături de noi mai este şi Fundaţia Timişoara 89 şi Charitas. Vă mulţumim”, spune Rodica Cojan.
Clădirea nu este frumoasă şi nu este potrivită pentru o asemenea activitate, dar totul funcţionează de 7 ani acolo pe timp de iarnă, 4 luni, în condiţii grele şi pentru asistenţii sociali.
“Acţiuni de caritate se fac sporadic de către oameni inimoşi şi le mulţumim mult. Noi însă suntem acolo zilnic cu ei, le asigurăm hrană, protecţie, căldură, medicamente şi tratament, acte, servicii de asistenţă psiho-sociale, le schimbăm hainele, pampersurile, lenjeria de pat şi facem curat săptămânal. Anul acesta s-a investit în acţiune foarte multă muncă dar şi bani. Săptămânal aruncăm 4-7 saltele care nu mai pot fi folosite şi lenjerii de pat, deşi le spălăm. Noi nu suntem spital, nu suntem infirmiere - suntem doar asistenţă socială, oameni care iubesc oamenii şi nu dorim să-i lăsăm să moară de frig. Le căutăm soluţii de supravieţuire. Nu uitaţi - noi ne reîntoarcem în familiile noastre unde avem şi noi copii, bătrâni, soţi şi fraţi - şi ducem cu noi toate aceste riscuri de inbolnăvire. Cu toate acestea eu directorul Centrului Social de Urgenţă, Rodica Cojan, doresc să mulţumesc autorităţilor locale - Primăria Timişoara, colegilor de la Colterm, Retim, Salvo, Direcţia Sanitară, Direcţia de Asistenţă Socială, spitalelor din Timişoara, UPU, dar mai ales extraordinarei mele echipe de intervenţie de la Centrul Social de Urgenţă şi celor câţiva beneficiari recuperaţi ai centrului nostrum - care zilnic, ceas de ceas, ne sunt alături. Din dragoste şi respect pentru ei, pentru aceşti sărmani rătăciţi şi uitaţi de lume dorec să va salut dragi prieteni şi să mă rog la Bunul Dumnezeu să ne ocrotească pe noi toţi”, este mesajul Rodicăi Cocan.