EDITORIAL

Lia Lucia
Epure

Sorin Rosca
Stanescu

 

Știri naționale

Cele opt victime ale accidentului din Spania erau din Timiş

UPDATE: Cumnata fostului ministru Valeriu Tabără, printre persoanele decedate în accidentul din Spania

Una dintre persoanele decedate în accidentul rutier produs în Spania, Adriana Damian, în vârstă de 51 de ani, era cumnata fostului ministru al Agriculturii Valeriu Tabără, iar femeia urma să se întoarcă acasă după ce îşi vizitase fiica aflată la muncă.

Citește mai departe...

Apelul Partidului Român din Serbia către politicienii şi Guvernul României

Dr. Ion Sfera, preşedintele Partidului Român din Serbia (PRS), susţine că adevăraţii români din Serbia sunt consternaţi de faptul că au devenit ostateci ai unei politici perfide antiromâneşti, din partea unor grupări politice din “ţara mamă”.

Citește mai departe...

Aproape 3.000 de procese împotriva clauzelor abuzive ale băncilor

Cetăţenii nemulţumiţi de clauzele abuzive ale băncilor au deschis aproape 3.000 de procese pentru a-şi dobândi dreptatea, susţine Casa de Avocatură Coltuc.

Citește mai departe...

COD GALBEN de inundaţii pe râuri din judeţele Timiş şi Caraş-Severin

Râurile mici din bazinele Bega, Timiş, Bârzava, Caraş, Nera şi Cerna, din judeţele Timiş şi Caraş-Severin, sunt marţi, până la ora 18.00, sub avertizare cod galben de inundaţii, din cauza scurgerilor pe versanţi şi a creşterilor de niveluri şi debite, în urma ploilor torenţiale.

Citește mai departe...

Sondaj: Votanții PNL, cei mai favorabili fuziunii PNL-PDL

Peste 85% dintre votanții PNL consideră că fuziunea PNL cu PDL este o idee bună, față de peste 70% în cazul alegătorilor PDL, iar 60% dintre cei care votează alianța PSD-UNPR-PC spun că fuziunea este o idee proastă, relevă un sondaj realizat de Inscop Research la comanda cotidianului "Adevărul".

Citește mai departe...

Klaus Iohannis, desemnat candidaul PNL la Preşedinţie

Preşedintele PNL, Klaus Iohannis, a fost desemnat, luni, de Delegaţia permanentă, drept candidatul partidului la alegerile prezidenţiale din noiembrie.

Citește mai departe...

PNL îşi desemnează luni prezidenţiabilul. Iohannis stă mult mai bine decât Antonescu în sondajele interne

Cercetarea sociologică comandată de PNL pentru a decide candidatul la prezidenţiale între Crin Antonescu şi Klaus Iohannis concluzionează că actualul preşedinte al partidului are potenţialul cel mai bun în perspectiva alegerilor din toamnă, au declarat pentru MEDIAFAX surse liberale.

Citește mai departe...

Limba română se vorbeşte oficial în 20 de ţări

Ethnologue – Languages of the World a publicat în cadrul celei de a 16-a ediţii topul celor mai vorbite limbi din lume. Clasificarea ţine cont de numărul de vorbitori nativi, care au ca limbă maternă respectiva limbă, dar şi de numărul de state în care o limbă este vorbită oficial. Asta înseamnă că ea este declarată limbă oficială sau că este recunoscută drept limbă a minorităţilor sau a imigranţilor.

Citește mai departe...

Lugoj: Elev timişorean, Premiul I la Concursul Naţional „Memoria Holocaustului”

Municipiul Lugoj a găzduit cea de-a V-a ediţie a Concursului Naţional „Memoria Holocaustului”, eveniment organizat de Ministerul Educaţiei Naţionale, Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului „Elie Wiesel” din Bucureşti, Memorial Library New York şi Precept Ministries Surduc.

Citește mai departe...

Regina Maria cea mereu vie

La 62 de ani, în 18 iulie 1938, după o grea suferinţă, se stingea, la Sinaia, Regina Maria a României. Avea sânge britanic, în linie paternă, era principesă rusoaică, după mamă, dar sufletul i-a fost plin de dor, sentiment de Pronie hărăzit românilor.

Citește mai departe...

viorel ciofanPartea doua a unui interviu pe tema regionalizării, cu liberalul Viorel Coifan - fost preşedinte al Consiliului Judeţean Timiş, fost deputat şi fost membru al delegaţiei române la Congresul Puterilor Locale şi Regionale

Prima parte a interviului poate fi citită AICI.

 

- În opinia publică sau, mai exact, într-o semnificativă majoritate a ei, regiunea este considerată ca fiind o structură artificial creată al cărei rol nu este bine precizat, dar care va mări aparatul funcţionăresc, şi asta pe banii cetăţenilor. Aşa să fie? Ce părere aveţi?

- Câteva precizări se impun şi de aceea aş începe, abrupt, prin câteva negaţii. În primul rând, Uniunea Europeană nu ne impune regionalizarea. Ea sugerează doar că una dintre condiţiile necesare, dar nu şi suficiente, pentru a absorbi mai bine fondurile europene ar putea fi crearea unor unităţi administrativ-teritoriale mai mari – regiunile – situate între stat şi actualele judeţe. În al doilea rând, regiunile nu sunt ţări mai mici, dar nici nişte judeţe mai mari. Ele au un statut aparte şi în cadrul lor se exercită competenţe specifice, vom vedea care, de către autorităţile administraţiei-publice regionale. În al treilea rând, la nivel de ţară, numărul funcţionarilor publici va creşte nesemnificativ, deoarece o parte din competenţe vor fi transferate de la stat către regiune, însoţite fiind de funcţionarii respectivi. Fenomenul este valabil şi pentru administraţia publică judeţeană, care se va diminua prin migrarea unei părţi din ea spre administraţia regională.

- Şi atunci, totuşi, ce este regiunea?

- O posibilă definiţie ar putea fi aceasta: Regiunea reprezintă o unitate administrativ-teritorială a cărei vocaţie este de a promova dezvoltarea economică, socială, culturală şi ştiinţifică durabilă şi, în acelaşi timp, amenajarea optimă a teritoriului ei, cu respectarea integrităţii, autonomiei şi a atribuţiilor judeţelor şi a comunelor, oraşelor, municipiilor. Regiunea dispune de un patrimoniu, de o administraţie şi de un buget propriu.

- Cât de mare ar putea fi o regiune în România?

- În cadrul UE există un instrument denumit Nomenclature of Units for Territorial Statistics – Nomenclatorul Unitatilor pentru Statistici Teritoriale, care utilizează ca unităţi de măsură suprafeţe de teren denumite NUTS. Pentru România ele sunt: NUTS 1 – ţara, NUTS 2 – regiunea, NUTS 3 – judeţul. Regiunile sunt clasificate ca fiind NUTS 2 şi au o populaţie cuprinsă între 800.000 şi 3.000.000 locuitori. La noi în ţară, o regiune de dezvoltare, care nu este o regiune in autenticul înţeles al cuvântului, are în medie 2.500.000 locuitori.

- În articolul anterior aţi arătat care sunt autorităţile administraţiei publice regionale. Nu aţi precizat însă ce atribuţii au, mai precis care sunt diferenţele specifice faţă de cele judeţene/locale. Detaliaţi.

- Înainte de a descrie, evident succint, care sunt atribuţiile acestor autorităţi, cred că este important să accentuăm ce reprezintă fiecare nivel de administraţie pentru colectivităţile locale. Foarte pe scurt, comuna/oraşul/municipiul reprezintă locul în care se întâlnesc necesităţile de bază ale cetăţenilor. Primarii si consiliile locale sunt responsabile de amenajarea teritoriului, protecţia mediului, transport public local, întreţinerea infrastructurii rutiere, ordine publică etc. Judeţul este spaţiul unde sunt garantate oportunităţile egale de dezvoltare. Regiunea este spaţiul unde este creată şi aplicată strategia de dezvoltare regională. Este spaţiul marilor proiecte!

Atribuţiile autorităţilor regionale se focalizează pe dezvoltarea regională. Sarcinile acestora  se concentrează pe trei direcţii majore:
- dezvoltarea socio-economică, incluzând de asemenea relaţiile economice internaţionale şi promovarea regională (stimularea afacerilor, îmbunătăţirea competitivităţii şi a inventivităţii la nivel regional);
- asigurarea serviciilor publice regionale (universităţi, servicii de asistenţă medicală specializată, cultura, conservarea patrimoniului);
- dezvoltarea durabilă, conservarea şi utilizarea raţională a mediului cultural şi a celui natural, planificarea şi amenajarea teritoriului etc.

Pentru exemplificare, voi da doar două exemple. Alimentarea cu apă potabilă a muncipiului Lugoj cade în sarcina primarului şi a consiliului local. Dacă însă se doreşte ameliorarea calităţii apei prin mutarea sursei de alimentare în lacul Zerveşti din judeţul Caraş-Severin, atunci problema capătă o dimensiune regională, distanţa între lac şi Lugoj fiind de aproximativ 50 km. Este nevoie de o conductă de alimentare de această lungime, care traversează terenuri din două judeţe, ce trebuie scoase din circuitul agricol, obţinute autorizaţii de mediu etc. Sunt depăşite competenţele Consiliului Judeţean Timiş, dar şi acelea ale Consiliului Judeţean Caraş-Severin. Valorificarea potenţialului turistic al regiunii ar putea fi un alt exemplu, şi aici mă refer la Muntele Semenic, Muntele Mic, Retezat, Dunărea etc. Toate acestea nu sunt în judeţul Timiş, dar pentru a ajunge la ele în mod civilizat trebuie dezvoltate infrastructurile de susţinere: drumuri, Gara de Nord din Timişoara, reţeaua de aeroporturi (Timişoara-Ghiroda, Timişoara-Cioca, Arad, Deva, Caransebeş).

Atât judeţul Arad, cât şi judeţul Timiş sunt porţi de intrare în ţară, de la Vest la Est. Dezvoltarea acestor obiective se face în cadrul unui parteneriat stat-regiunea Vest. Parteneriat care presupune o finanţare atât din bugetul regional, cât şi din cel naţional. Turismul trebuie privit ca o autentică industrie generatoare de prosperitate. Abordarea doar la nivel judeţean conduce la o deservire în primul rând a judeţului, pe când cea regională este unitară şi privită dintr-o cu totul altă perspectivă. Cea a deservirii colectivităţii regionale. Atunci când s-au creat regiunile de dezvoltare, unul dintre obiectivele majore l-a constituit dezvoltarea cooperării  economice între judeţele componente, urmând ca dacă aceasta a început să funcţioneze bine, să se poată trece la pasul următor: regionalizarea administrativă.

Şi încă ceva, regionalizarea este un proces de optimizare decizională care se poate declanşa atunci când descentralizarea şi-a atins limitele fireşti. Altfel devine o recentralizare la nivel mai mic, cu toate inconvenientele care decurg de aici.

Defuncta Regiune Banat, înfiinţată în 1960 şi desfiinţată în 1968, este un astfel de exemplu. Cuprinzând spaţiul fostei Regiuni Timişoara, dar şi teritorii din fosta regiune Arad, a permis fagocitarea unor importante resurse din municipiul Arad în beneficiul Timişoarei. Ceea ce a condus la un sentiment de frustrare al arădenilor, care se mai manifestă şi astăzi, cu diferite ocazii. Prin urmare, o abordare sistemică a regionalizării este mai mult decât necesară.

Avem cunoştiinţele necesare, avem instrumentele care ne trebuie, avem exemplele unor ţări din UE care au realizat un astfel de demers, problema care se pune este următoarea: Avem voinţa politică necesară?